Alergiile respiratorii, în creștere: 1 din 10 pacienți care se prezintă cu simptome la cabinetul ORL suferă de rinită alergică. Până la 40% dintre adulți și 25% dintre copii sunt afectați la nivel global |

Unu din 10 pacienți care se prezintă în cabinetul medicului ORL cu simptome precum nas înfundat, obstrucție nazală, tuse seacă, iritație în gât sau scăderea mirosului suferă de rinită alergică fără să știe, observădoctorDaniela Ionescu, fondatoarea rețelei de clinici ORL Daniela Ionescu .

La nivel global, prevalența alergiile e de până la 40% dintre adulți și 25% dintre copii, ceea ce face din alergiile respiratorii una dintre cele mai răspândite afecțiuni la nivel global. În cazul copiilor, simptomele pot apărea precoce, uneori încă de la vârste de 2–3 ani, iar incidența crește progresiv până la vârsta școlară.

„În practică, observ că vin în cabinet din ce în ce mai mulți pacienți, inclusiv copii mici, care prezintă simptome persistente de nas înfundat sau respirație orală, iar în multe dintre aceste cazuri există o componentă alergică nediagnosticată inițial”, explicămedicul ORL Daniela Ionescu .

Iar tendința generală observată în ultimii ani în România este una de creștere atât a numărului de cazuri, cât și în ceea ce privește persistența simptomelor, fenomen asociat cu urbanizarea, poluarea și schimbările climatice.

Alergiile respiratorii sunt reacții ale sistemului imunitar la alergeni inhalați, precum polenul, acarienii din praful de casă, mucegaiurile sau epiteliile de animale. Cea mai frecventă formă este rinita alergică, care se manifestă prin obstrucție nazală, secreții apoase, strănut repetat și mâncărime nazală, uneori însoțite de simptome oculare, tuse seacă, iritație în gât sau scăderea mirosului. Conform clasificărilor actuale, simptomele sunt considerate persistente atunci când apar mai mult de patru zile pe săptămână și pe o durată mai mare de patru săptămâni.

„Doar că unii pacienți vin chiar și după luni de zile. Tindem să nu luăm în serios aceste simptome, le subestimăm și luăm decizia de a merge la medic doar când este foarte târziu. De fapt, aceste manifestări nu doar deranjează, dar pot și afecta semnificativ somnul, capacitatea de concentrare și calitatea vieții”, adaugăDaniela Ionescu .

Un studiu publicat în revista științifică Annals of Allergy, Asthma & Immunology arată că tulburările de somn apar la aproximativ 80% dintre copiii cu rinită alergică, din cauza simptomelor nocturne precum congestia nazală și inflamația persistentă, care afectează respirația în timpul nopții. Această calitate scăzută a somnului se traduce prin oboseală diurnă, iritabilitate și scăderea funcțiilor cognitive, inclusiv dificultăți de concentrare și atenție. Alte cercetări arată că rinita alergică determină somnolență în timpul zilei, absenteism și lipsă de atenție la cursuri, factori care contribuie direct la scăderea performanței școlare și la probleme comportamentale. În ansamblu, impactul nu este doar unul fizic, ci și educațional, fiind asociat cu rezultate școlare mai slabe și dificultăți de învățare la copiii afectați.

„Rinita alergică este una dintre cele mai frecvente boli cronice la copii și este un factor de risc important pentru dezvoltarea altor afecțiuni, precum astmul. O analiză a mai multor studii internaționale a arătat că aproape de două ori mai mulți copii prezintă simptome de rinită alergică decât cei care sunt diagnosticați oficial. În plus, există o tendință clară de creștere în timp a cazurilor diagnosticate, aproape dublându-se în ultimul deceniu, ceea ce subliniază nevoia de diagnostic precoce și monitorizare adecvată”, subliniază dr. Daniela Ionescu.

Din punct de vedere clinic, există o diferență între alergiile sezoniere, declanșate în principal de polenuri în anumite perioade ale anului, și cele persistente, asociate cu expuneri continue, cum sunt acarienii sau mucegaiurile. Polenul și alți alergeni biologici acționează ca declanșatori direcți, în timp ce poluarea atmosferică are un rol agravant, iritând mucoasa nazală și amplificând inflamația. În orașe, această combinație poate duce la simptome mult mai intense și mai persistente.

Alergiile respiratorii nu afectează doar nasul, ci întregul sistem respirator. Inflamația mucoasei nazale poate avea consecințe pe termen lung, inclusiv respirație orală, tulburări de somn, scăderea mirosului și asocierea cu afecțiuni precum astmul sau sinuzita cronică.

Tratamentul trebuie urmat doar la recomandarea medicului

Tratamentul rinitei alergice depinde de severitatea simptomelor și de factorii declanșatori, dar include, în general, evitarea expunerii la alergeni, spălături nazale saline și medicație antiinflamatoare locală. În anumite cazuri, imunoterapia alergen-specifică poate oferi beneficii pe termen lung. Prevenția se bazează în principal pe controlul expunerii și pe intervenția precoce, înainte ca simptomele să devină cronice.

„O greșeală frecventă este utilizarea repetată a spray-urilor decongestionante nazale fără recomandare medicală. Acestea oferă un efect rapid, dar pot duce la rinită medicamentoasă și la agravarea simptomelor pe termen lung. E important să te vadă un medic la timp, să pună un diagnostic corect din prima și să ofere soluții potrivite”, subliniază Daniela Ionescu.

Daniela Ionescu atrage atenția că alergiile respiratorii sunt frecvent banalizate sau tratate incomplet, ceea ce poate duce la cronicizare și complicații. În contextul creșterii incidenței și al impactului asupra calității vieții, abordarea corectă și diagnosticul diferențial rămân esențiale pentru controlul eficient al bolii.

Studiile internaționale – alergiile trebuie abordate ca probleme majore de sănătate publică

Deși în România nu există cercetări despre impactul mediului asupra sănătății ORL a românilor și legătura cu rinitele alergice, studii complexe au fost realizate în lume pentru a atrage atenția autorităților asupra importanței acestui subiect.

Spre exemplu, cercetători americani de la Johns Hopkins School of Medicine avertizează că poluarea aerului reprezintă una dintre cele mai importante amenințări globale pentru sănătate, fiind recunoscută inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății ca un factor major de risc. Autorii studiului arată că efectele poluării sunt observate în multiple populații și contexte geografice, ceea ce sugerează că alergiile nu mai pot fi considerate doar boli individuale, ci trebuie abordate ca o problemă majoră de sănătate publică.

Raportul britanic realizat de UK Health Security Agency arată că poluarea aerului reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătatea populației din Regatul Unit, fiind asociată cu aproximativ 29.000-43.000 de decese premature anual. Din perspectivă ORL, aceste date se traduc direct în creșterea incidenței bolilor inflamatorii ale căilor aeriene superioare, în special rinita alergică și non-alergică, precum și sinuzita cronică. Acest lucru explică de ce zonele cu nivel ridicat de poluare prezintă nu doar mortalitate crescută, ci și o prevalență mai mare a bolilor ORL cronice.

Conform unui studiu din 2024 din cadrul cohortei UK Biobank – una dintre cele mai mari și mai importante baze de date medicale și genetice din lume cu peste 500.000 de participanți, folosită în cercetarea științifică modernă- există o puternică legătură între poluarea aerului ambiental, factorii de stil de viață și progresia astmului la adulți, o consecință a inflamațiilor sistemului respirator și a rinitelor alergice.

Studiile europene privind comportamentul pacienților arată că, în medie, oamenii amână între câteva săptămâni și chiar 2-3 luni prezentarea la medic pentru simptome aparent banale, iar în Europa Centrală și de Est întârzierea poate fi și mai mare, din cauza automedicației și a tendinței de a minimiza disconfortul.

Daniela Ionescu recomandă monitorizarea atentă a simptomelor care durează mai mult de 7-10 zile, evitarea tratamentelor după ureche și consultul de specialitate cât mai devreme, pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat. Rolul medicului ORL este esențial nu doar în tratarea simptomelor, ci și în identificarea cauzei reale și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Despre Rețeaua de clinici ORL Dr Daniela Ionescu

Rețeaua de clinici Dr. Daniela Ionescu a fost fondată în anul, la București.Aceasta a fost înființată din dorința de a oferi soluții rapide și eficiente pentru problemele cronice ORL, precum nasul înfundat, sforăitul sau dependența de picături nazale.Dr. Daniela Ionescu a observat nevoia pacienților de a obține un diagnostic corect din prima și tratamente minim invazive, astfel încât aceștia să își poată relua activitățile zilnice cât mai repede. În ultimii 4 ani, rețeaua s-a extins la 3 clinici ORL și o clinică multidisciplinară.

Sursa: https://www.svnews.ro/alergiile-respiratorii-in-crestere-1-din-10-pacienti-care-se-prezinta-cu-simptome-la-cabinetul-orl-sufera-de-rinita-alergica-pana-la-40-dintre-adulti-si-25-dintre-copii-sunt-afectati-la-nivel-globa/530333/

Ultimă oră

Același autor