Antreprenoriatul presupune inițiativa de a porni și dezvolta o activitate economică pe cont propriu, cu riscurile și oportunitățile pe care aceasta le implică. În orice economie, numărul și dinamica antreprenorilor reflectă capacitatea mediului de afaceri de a genera idei noi, locuri de muncă și soluții adaptate nevoilor pieței.
Implicarea tinerilor în antreprenoriat este esențială, deoarece nu reflectă doar o structură demografică, ci exprimă capacitatea economiei de a asigura transferul inițiativei antreprenoriale între generații, un proces esențial care susține continuitatea și modernizarea mediului de afaceri.
Generațiile tinere preiau inițiativa economică și o duc mai departe, în timp ce generațiile mature transmit experiența și capitalul acumulat.
La nivelul anului 2025, România era încadrată, conform raportului Global Entrepreneurship Monitor (GEM), în categoria economiilor de categorie medie, ceea ce o plasează într-un model tipic economiilor mediu dezvoltate, antreprenoriatul este prezent, însă dinamica acestuia este influențată semnificativ de contextul economic și de percepțiile sociale privind riscul. Percepția oportunităților și nivelul activității antreprenoriale se apropie mai mult de cele caracteristice economiilor din Europa Centrală și de Est decât de statele cu niveluri foarte ridicate de inițiativă antreprenorială.
În acest context, antreprenoriatul tinerilor din România evoluează într-un cadru caracterizat simultan de potențial ridicat și constrângeri structurale. Datele GEM arată că aproximativ 60% dintre respondenți studiului realizat consideră că există oportunități favorabile pentru inițierea unei afaceri, iar aproape jumătate declară că dețin competențele necesare pentru a porni un business. Cu toate acestea, frica de eșec descurajează aproximativ două treimi dintre persoanele interesate, iar peste 80% dintre antreprenorii aflați la început de activitate afirmă că au pornit afacerea pentru a-și asigura venitul, nu neapărat pentru valorificarea unei oportunități inovative. Aceste rezultate indică faptul că inițiativa antreprenorială a tinerilor există, dar este puternic influențată de percepția riscului și de contextul economic general.
În același timp, această reticență față de asumarea riscului are și o componentă culturală. Mulți dintre tinerii de astăzi provin din familii formate profesional într-o perioadă în care inițiativa economică privată era aproape inexistentă (perioada comunistă), iar antreprenoriatul nu reprezenta un model social obișnuit. În mod firesc, este mai ușor pentru un tânăr să inițieze o afacere atunci când provine dintr-o familie în care există deja experiență antreprenorială, de la care poate învăța concret ce înseamnă gestionarea unei activități economice. În schimb, tinerii proveniți din familii de muncitori, așa cum sunt majoritatea celor formați în perioada tranziției, care nu au avut contact direct cu mediul de afaceri, tind să privească mai degrabă angajarea ca soluție profesională principală, iar inițiativa antreprenorială este percepută mai degrabă ca o opțiune dificilă și riscantă.
În concordanță cu tendințele observate la nivel european și global, antreprenoriatul din România urmează un model generațional similar, persoanele tinere sunt cele mai active în faza de inițiere a afacerilor, în timp ce grupele de vârstă mai mature concentrează firmele consolidate și capitalul acumulat. Această structură reflectă un proces continuu de reînnoire a mediului de afaceri, în care generațiile tinere intră progresiv în antreprenoriat, aducând inițiativă și adaptare la noile tehnologii, în timp ce antreprenorii mai experimentați asigură stabilitatea și continuitatea economică.
Din perspectiva inițiativei antreprenoriale individuale a tinerilor, datele Oficiului Național al Registrului Comerțului indică existența a 481.579 de antreprenori individuali, dintre care 163.800 au sub 40 de ani, ceea ce înseamnă aproximativ 34% din total.
Acest segment al antreprenoriatului cuprinde formele de activitate economică desfășurate direct de persoane fizice, fără constituirea unei societăți comerciale, persoanele fizice autorizate (PFA), în care activitatea este realizată individual, întreprinderile individuale (II), organizate tot în jurul unui titular, dar cu o structură mai extinsă, și întreprinderile familiale (IF), în care activitatea este desfășurată de membrii aceleiași familii. Pentru numeroși tineri, aceste forme reprezintă primul pas în antreprenoriat, oferind posibilitatea de a testa o idee de afaceri și de a acumula experiență înaintea dezvoltării unor inițiative economice mai ample.
Din perspectivă teritorială, inițiativa antreprenorială individuală a tinerilor din România este strâns corelată cu dinamica economică generală, urmând modelul clasic al concentrării activității economice în jurul marilor centre urbane și regionale. Județe precum București, Cluj, Timiș, Iași sau Bihor înregistrează cele mai ridicate volume ale antreprenoriatului individual, reflectând nivelul mai ridicat de dezvoltare economică, densitatea mai mare a oportunităților de piață și accesul mai facil la infrastructură, capital și rețele profesionale.
Din perspectiva structurii pe grupe de vârstă, cea mai ridicată pondere a antreprenorilor individuali sub 40 de ani se înregistrează în Municipiul București, unde aceștia reprezintă 44,3% din total, urmat de județele Timiș (39,4%), Cluj (39%), Bihor (38,5%) și Sălaj (37%). Valorile ridicate din aceste județe indică o capacitate mai mare de atragere și retenție a populației tinere active economic, dar și existența unor piețe locale mai dinamice, care facilitează intrarea în antreprenoriat.
La polul opus se situează județele Teleorman (22,3%), Vaslui (26,3%), Brăila (27,6%), Vâlcea (27,7%) și Hunedoara (28,3%), unde ponderea antreprenorilor tineri este semnificativ mai redusă. Aceste diferențe teritoriale reflectă, în mare măsură, decalajele de dezvoltare economică și migrația internă a populației tinere către centrele urbane cu oportunități economice mai diversificate, fenomen care contribuie la consolidarea rolului marilor poli regionali în dinamica antreprenorială a României.
În multe dintre aceste județe, plecarea populației tinere și îmbătrânirea demografică reduc treptat baza celor care ar putea iniția afaceri noi. Pe termen lung, efectul este mai amplu decât pare la prima vedere, mai puțini tineri înseamnă mai puține inițiative economice locale, iar lipsa oportunităților economice contribuie, la rândul ei, la continuarea migrației, menținând astfel diferențele teritoriale existente.
Din perspectiva antreprenoriatului asociat firmelor, datele ONRC arată că, la începutul anului 2026, în registre figurau aproximativ 1,7 milioane de acționari și asociați, dintre care 529.142 erau persoane cu vârste sub 40 de ani, reprezentând 30,7% din total. Acest segment reprezintă nucleul antreprenoriatului corporativ, componentă considerată, în mod tradițional, coloana vertebrală a economiei, deoarece implică deținerea capitalului și participarea directă la deciziile strategice ale firmelor.
Comparativ cu antreprenoriatul individual, ponderea mai redusă a tinerilor în structura acționariatului este firească și reflectă un proces economic natural, acumularea capitalului, experienței manageriale și accesului la rețele de afaceri se realizează, de regulă, în timp, ceea ce face ca proprietatea firmelor să fie, în medie, mai matură din punct de vedere demografic. Astfel, participarea de peste 30% a antreprenorilor sub 40 de ani indică o prezență semnificativă a generațiilor tinere în structura proprietății firmelor și sugerează existența unui proces activ de reînnoire generațională a mediului de afaceri.
Din punct de vedere teritorial, se observă același model ca în cazul antreprenoriatului individual, volumele ridicate de antreprenori sunt strâns corelate cu nivelul de dezvoltare economică al județelor. În ceea ce privește structura pe vârste, cele mai ridicate ponderi ale antreprenorilor tineri se regăsesc în Gorj (36,8%), Suceava (35,9%), Bistrița-Năsăud (35,8%), Giurgiu (35,8%) și Iași (35%), județe în care generațiile tinere au o prezență mai consistentă în structura proprietății firmelor.
La polul opus se află Harghita (23,5%), Covasna (24,8%), Brăila (27%), Municipiul București (27,6%) și Caraș-Severin (27,7%), unde ponderea antreprenorilor sub 40 de ani este semnificativ mai redusă, indicând o structură antreprenorială relativ mai matură din punct de vedere demografic în cadrul acestui segment de activități economice.
Apariția Municipiului București în categoria județelor cu pondere mai redusă a antreprenorilor sub 40 de ani este explicabilă și chiar logică din punct de vedere economic. Capitala concentrează cea mai mare parte a capitalului economic și a firmelor consolidate din România. Multe dintre aceste companii au fost înființate în anii 1990-2000 și sunt încă deținute de generațiile care au acumulat capital în perioada de tranziție, ceea ce ridică vârsta medie a acționarilor și asociaților. În același timp, numeroase firme mari sau mature, cu structuri de acționariat stabilizate, sunt înregistrate în capitală, iar acest lucru reduce ponderea relativă a antreprenorilor tineri, chiar dacă în termeni absoluți numărul lor este foarte ridicat.
Privită în ansamblu, inițiativa antreprenorială a tinerilor din România arată că economia de mâine se construiește deja astăzi. Fără generațiile tinere, dispuse să își asume riscuri și să creeze activități economice noi, dezvoltarea nu poate avea continuitate. Tinerii care încearcă acum să își facă un loc pe piață, adesea cu resurse limitate și în condiții dificile, sunt, în realitate, coloana vertebrală a economiei de mâine.
Acest text a aparut initial in revista 40 Business Under Forty Gala Antreprenorilor de Succes.