Mănăstirea TEODORENI, un tezaur istoric de o incontestabilă noblețe domnească a Movileștilor, soră a Mănăstirii Sucevița, se află în stânga râului Suceava, și față-n față cu fosta capitală a Moldovei Sfântului Ștefan cel Mare – Suceava, în cartierul Burdujen
Dotată cu o arhitectură deosebită, Mănăstirea TEODORENI stă drept o adevărată capodoperă a artei românești având la contrafortul Sfântului Altar, pe o copertină de piatră săpată atât anul edificării 1597 cât și numele prescurtat al arhitectului constructor, Constantin BATIȘTE, cumnat cu Teodor Movilă și Ioan Vodă cel Cumplit.
În interior Biserica cuprinde 4 încăperi: Sfântul Altar, naos, pronaos și pridvor închis. Planul construcției este trilobat, cu turlă pe naos. Pridvorul este boltit cu o calotă sferică, sprijinită prin intermediul pandantivelor pe patru arcuri care cad pe console. Naosul este de dimensiuni mari, lărgit pe ambele părţi de două abside laterale. La mijloc se ridică turla, închisă la partea superioară cu o calotă sferică. Are opt fețe, dintre care patru sunt străbătute de câte o fereastră mare, cu chenar din piatră sculptată în formă ovală.
Mitropolitul ANANIA al Sevastiei ca urmaș de ctitor, deoarece mama sa Nastasia era deșcendentă din Paraschiva, fiica lui Teodor MOVILĂ, a precedat la repararea și restaurarea acestei Biserici după ce fusese devastată de turci. O inscripție în limba slavonă deasupra ușilor împărătești precizează: ,,Această catapeteasmă s-a făcut cu blagoslovenia și cheltuiala Preasfinției Sale Arhiepiscopul și Mitropolitul ANANIA al Sevastiei, pentru pomenirea Sa și a familiei Sale la 1785, iulie 25”.
Catapeteasma, pe de altă parte, lucrată şi pictată în 1785 de Ierodiaconul Veniamin Velicu, are o mare valoare artistică. Lucrată din stejar și tei în stil ,,Baroc”, are adoptate multe flori și medalioane care-i dau aspectul de ,,Rococo”. Pe catapeteasmă sunt trei feluri de pictură în ulei: icoanele împărătești în stil bizantin purtând pe ele semnătura Mitropolitului ANANIA al Sevastiei, apostolii sunt pictați în stil rusesc, proorocii și icoanele praznicale în stil mixt, iar ușile laterale de la catapeteasmă și două icoane în stranele lor, cu sfinții Nicolae și Gheorghe din pronaos în stil neo-grec. Ferestrele, una singură pe peretele altarului, trei pe latura sudică şi două pe latura nordică, au formă de creneluri, cu deschidere mai largă în interior, fiind una din caracteristicile stilului moldovenesc. Pardoseala bisericii, din parchet de stejar, are încrustată şi stilizată, în culori albe şi negre, câte o stea şi o rozetă. Parchetul a fost dăruit de împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei, în 1755. Conform tradiţiei locale, mormântul din dreapta pronaosului aparţine ctitorului bisericii. Faţadele exterioare au două rânduri de o’cniţe, înşirate în treimea superioară a zidurilor. Zidurile sunt susţinute de câte două contraforturi pe laturile de sud şi nord şi numai unul ridicat până la mijlocul peretelui la altar.