Un fenomen despre care s-a vorbit prea puțin în ultimii ani începe să devină tot mai vizibil și tot mai îngrijorător pentru locuitorii din Iași: aerul pare să stagneze tot mai des deasupra orașului, iar episoadele de poluare sunt din ce în ce mai frecvente. Specialiștii atrag atenția că una dintre cauzele principale ar putea fi creșterea frecvenței inversiunilor termice, un fenomen atmosferic care împiedică dispersia poluanților și transformă orașul într-o adevărată „cupolă” de aer stagnant.
Mulți ieșeni au observat deja, fără să știe exact cauza, semnele acestui fenomen. Cei care se încălzesc cu lemne spun că, în anumite nopți, sobele par să „tragă” tot mai greu. Tirajul este slab, iar fumul nu mai urcă vertical spre cer, așa cum se întâmpla odinioară. În schimb, se curbează, plutește deasupra caselor și uneori chiar coboară spre sol. Este unul dintre cele mai clare semne că aerul rece rămâne blocat la nivelul solului, iar aerul mai cald formează un fel de capac invizibil deasupra orașului.
În ultimii 10–15 ani, astfel de episoade par să fi devenit tot mai frecvente. Explicațiile sunt complexe și țin atât de evoluția climatică, cât și de transformările accelerate ale orașului. Specialiștii vorbesc despre mai mulți factori care contribuie la această situație: configurația urbană, extinderea rapidă a zonelor construite, modificările de vegetație, dar și nivelul deja ridicat al poluării atmosferice.
Ceea ce face fenomenul cu atât mai îngrijorător este faptul că poluarea nu este doar o consecință a inversiunilor termice, ci poate deveni și o cauză care le amplifică. Particulele poluante aflate în suspensie contribuie la stabilizarea atmosferei, ceea ce înseamnă că aerul se mișcă și mai greu. Se creează astfel un cerc vicios periculos: poluarea favorizează stagnarea aerului, iar stagnarea aerului duce la acumulări tot mai mari de poluanți.
Datele recente confirmă aceste temeri. De la începutul lunii, în Iași au fost înregistrate depășiri semnificative ale limitelor admise pentru indicatorul de poluare PM10, care reprezintă particule foarte fine aflate în suspensie, cu un diametru mai mic de 10 micrometri. Aceste particule sunt suficient de mici pentru a pătrunde în sistemul respirator și sunt asociate cu numeroase probleme de sănătate, de la iritații și alergii până la afecțiuni respiratorii și cardiovasculare.
Limita considerată sigură pentru sănătatea populației este de 50 micrograme pe metru cub, însă în mai multe puncte de monitorizare din Iași valorile au fost mult peste acest prag. În anumite momente s-au înregistrat chiar 96 micrograme pe metru cub, aproape dublul limitei admise, la stațiile de monitorizare din Podul de Piatră, cartierul Cantemir și zona Tomești-Holboca.
Fenomenul nu este izolat doar la Iași. În regiunea Moldovei au fost înregistrate valori ridicate și la stația de monitorizare din Suceava, unde nivelul particulelor PM10 a ajuns la aproximativ 75 micrograme pe metru cub.
La nivel național, recordul poluării continuă să fie deținut de București. În unele puncte de monitorizare din sectorul 2 valorile au depășit 100 micrograme pe metru cub. În acest clasament nedorit al orașelor cu aer puternic poluat, Iașul s-a situat pe locul al doilea, urmat de Cluj-Napoca, unde nivelurile PM10 au ajuns la aproximativ 85 micrograme pe metru cub.
Specialiștii spun că episoadele recente de poluare au fost amplificate de condițiile meteorologice. Lipsa vântului și absența precipitațiilor au făcut ca aerul să rămână aproape nemișcat deasupra orașelor, iar poluanții produși de trafic, încălzirea locuințelor și activitățile industriale să se acumuleze rapid.
În acest context, autoritățile încearcă să pregătească măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului. Consiliul Județean Iași a pus în dezbatere publică propunerea Planului de calitate a aerului pentru comunele Ungheni și Holboca, document care vizează reducerea poluării pentru indicatorul PM10 în perioada 2025–2029.
Dezbaterea publică privind acest plan va avea loc pe 17 aprilie 2026, la ora 14:00, în Sala Europa de la sediul Consiliului Județean Iași. Documentul este elaborat în conformitate cu prevederile legislației privind managementul calității aerului și stabilește o serie de măsuri care ar putea reduce nivelul poluării în anii următori.
Dacă tendința actuală se menține, iar episoadele de inversiune termică vor deveni tot mai frecvente, există riscul ca aerul de deasupra Iașului să devină din ce în ce mai greu de respirat. Pentru un oraș aflat într-o continuă expansiune urbană și cu un trafic tot mai aglomerat, problema poluării nu mai este doar o chestiune de statistică. Ea devine, treptat, o problemă reală de sănătate publică care ar putea afecta direct calitatea vieții a sute de mii de locuitori.
Carmen DEACONU